De dragul tău am coborât din lună
Şi pământean am devenit, murdar
Lunatec am rămas fără cunună,
Priveşte-mă, zâmbeşte-mi aşadar.
De dragul tău m-am făurit din Soare
Să strălucesc pe bolta dimineţii
Să-mi spună cineva, dar cine oare
Când mi-a scăpat esenţa vieţii?
De dragul tău m-am îmbrăcat în dor
Şi-am aşteptat o iarnă înstelată,
Să încolţească grăul în ogor
Să-ţi pun în palmă viaţa-mi toată
De dragul tău m-arunc în primavară
Să-mi crească ramurile pe sprâncene
Să îţi clipesc complice, bunăoară
Şi-apoi ne scuturăm de lene.
De dragul tău m-aş face şi albastru
Şi mic şi bun şi-oricum ar trebui.
Coboară tu, lumină ca un astru
Ca inima-mi bătândă să o ţii.
Unknown Author
Priveşte-mă, zâmbeşte-mi aşadar.
De dragul tău m-am făurit din Soare
Să strălucesc pe bolta dimineţii
Să-mi spună cineva, dar cine oare
Când mi-a scăpat esenţa vieţii?
De dragul tău m-am îmbrăcat în dor
Şi-am aşteptat o iarnă înstelată,
Să încolţească grăul în ogor
Să-ţi pun în palmă viaţa-mi toată
De dragul tău m-arunc în primavară
Să-mi crească ramurile pe sprâncene
Să îţi clipesc complice, bunăoară
Şi-apoi ne scuturăm de lene.
De dragul tău m-aş face şi albastru
Şi mic şi bun şi-oricum ar trebui.
Coboară tu, lumină ca un astru
Ca inima-mi bătândă să o ţii.
Unknown Author
