La 1 an şi 2 luni

Fericirea are două picioare şi aleargă prin casa în puţa goală, cântând na na na, tu tu tu şi lăsând pe gresie şi pe parchet urme de apă. Ce bucurie poate fi să o zbugheşti din duş, fără să fii uscat! Lipa-lipa peste tot! Se aude nişte muzică, să dansăm atunci! După 3 zbenguieli, 5 învârteli, băiatu' se pune-n fund şi se trage de puţă, apoi abandonează totul şi fuge după aspirator. Are chef de puţină curătenie. A 5-a oară pe ziua de astăzi. La noi în casă e mai curat decât ne-am fi putut imagina vreodată. După un sfert de ceas, băiatu' se aşează să construiască ceva în timp ce vorbeşte singur: te te te a a ta ta tu tu. Eu scriu pe telefon uitându-mă la el şi minunându-mă din ce în ce mai tare. Nu am simţit atâta dragoste şi iubire la un loc niciodată. Dupa 5 minute îşi  răstoarnă toată cutia cu cuburi în cap. Râde, mai construieşte puţin şi apoi începe să bage cuburile moi de plastic la loc. Da, viaţa e frumoasă!