Era aproape 9 dimineața, omul era la bucătărie, trebăluia ceva pe acolo, eu eram în living cu băietul, când de o dată aud un zgomot dubios și multe înjurături: Ah, băgă-mi-aș, m-am tăiat rău! Vino repede! Inima mea era în gât, am o groază de sânge ceva de nedescris și mai ales de tăieturile de cuțit. Când mă îndreptam spre bucătărie omul tocmai ieșea și ne-am intersectat. Își ținea mâna de parcă și-ar fi retezat-o din cot și un deget întins în sus, plin de ”sânge”. ”Sânge” care de fapt era ketchup:)))) Și asta a fost farsa de 1 aprilie.
Nu știu cum de credeam eu că scap fără să-mi iau nicio păcăleală de la jumătatea semnificativă. Pur și simplu trăiam cu impresia că după ce a pus în scenă spargerea apartamentului acum vreo 3 ani s-a lăsat de glume proaste. Nu, m-am înșelat amarnic. Băi, dar și când îmi voi lua revanșaaaa, vai de curul lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu